Fotografii
Preturi Tarife
Locatie aproape de Salina
Istoric Slanic Prahova
Info utile Slanic Prahova
Obiective turistice Slanic Prahova: Baia Baciului; Muntele Verde; Muzeul Sarii Slanic; Manastirea Crasna; Manastirea Zamfira; Muntele de sare; Salina Unirea
Slanic Prahova Localitatea Slanic a devenit cunoscuta în primul rând datorita zacamântului de sare care se exploateaza de peste trei secole, dar dintre toate exploatarile de sare ale României, acestea sunt cele mai recente ca atestare documentara. Începuturile sunt legate de spatarul Mihai Cantacuzino, care dându-si seama ca în regiunea Slanic Prahova exista un zacamânt de sare si vrând sa deschida o mina, a cumparat în 1685 si 1694 mosia Slanic. Din zapisul care consemneaza tranzactia din 1685, mai rezulta ca la Teisani (5 km est de Slanic) au existat înainte de acest an, vechi ocne de sare, de adâncimi mici. Zapisul din 1685 (7193) Aprilie 20 prin care mosnenii din Slanic vând spatarului Mihail Cantacuzino "... jumatate din preste tot hotarul cu tot locul cu sare, unde este a se face ocna...", cu 700 de talere. - Colectia Academiei Române. Prima exploatare s-a deschis în anul 1688 pe Valea Verde, iar între anii 1689-1691, spatarul Mihai Cantacuzino a deschis si exploatarile de la Baia Baciului. În anul 1713 spatarul Cantacuzino doneaza mosia sa din Slanic împreuna cu ocnele de sare Manastirii Coltea din Bucuresti. De mentionat este ca din 1912 s-a introdus iluminatul electric în mina Mihai, iar din 1931 metoda de exploatare s-a perfectionat prin folosirea havezelor de taiat sare si a explozibililor pentru derocare, eliminând operatiile manuale de taiere si detasare a brazdelor. Lucrarile de exploatare s-au încheiat în 1943, când s-a trecut la o noua exploatare sub minele Mihai si Carol, care s-a numit Unirea. Din aceasta exploatare s-a extras sare pâna în 1970 când exploatarea s-a mutat în mina Victoria, iar din 1992 s-a trecut la exploatarea rezervelor din câmpul Cantacuzino. În sec. al XVII-lea exploatarea sarii s-a facut la Baia Baciului, Baia Verde si Dorobantesti despre care nu exista prea multe informatii. Se stie totusi ca ele erau în forma de clopot, marturie stând asa-zisele pâlnii de scufundare de la locul acestor exploatari. În prima parte a sec. al XVIII-lea, sarea s-a exploatat din ocnele: Baia Verde, Baia Baciului (1800-1854), Ocna din Vale (1819-1865) si Ocna din Deal (1838-1865), utimele doua fiind atestate documentar din 1847. Din 1865 s-a trecut la exploatarea sarii în mina "Sistematica" din zona Voinoaia. Aceasta exploatare a reprezentat un salt în mineritul sarii de la Slanic, deoarece s-a trecut de la exploatarea tip "clopot" la cea "sistematica cu mai multe camere". Prezenta apelor de infiltratie si calitatea slaba a sarii a dus la reexploatarea Ocnelor din Deal si Vale (1875-1881), deschizându-se la 1881 si mina Carol (Principatele Unite), ce a functionat timp de 61 de ani, pâna în 1935, din anul 1912 deschizându-se mina Mihai (23 August) ce a functionat simultan.
Este cea mai mare salina din Europa, are o suprafata de 3 milioane de metri cubi. Coborarea cu colivia cu care coborau minerii (lift) dureaza 1 min 40 sec iar temperatura de 12 grade este constanta, indiferent de anotimp.Umiditatea este de 50%, iar presiunea atmosferica, 730 mm col Hg. Lucrarile de deschidere au inceput in februarie 1938 iar exploatarea propriu-zisa s-a efectuat intre anii 1943-1970.Exploatarea s-a facut descendent, taierea orizontala si verticala s-a realizat cu haveza, derocarea prin impuscare, iar transportul se efectua cu vagoneti pana la put si mai departe la suprafata unde se afla amplasata instalatia de preparare si expeditie. Mina este alcatuita din 14 camere cu profil trapezoidal cu 10 m deschidere la tavan si 32 m la talpa, inaltime 54 m si inclinatie a peretilor de 60 grade. Diferenta de cota intre suprafata si vatra minei este de 208 m. S-au excavat 2,9 mil. metri cubi de sare gema. Aerul bogat in aerosoli, specifici sarii geme, este indicat pentru profilaxia si tratarea deficientelor si bolilor respiratorii (rinite, sinuzite, etc.).
Muzeul Sarii Muzeul este gazduit de Casa Camarasiei (camarasul era echivalentul managerului de azi, care raspundea direct in fata domnitorului) , cladire monument istoric construita la sfarsitul secolului al XVIII-lea si complet refacuta intre anii 2002 - 2003 folosindu-se tehnici si metode traditionale asa cum s-au folosit in vechime, pamant batatorit intre cofraje de nuiele impletite, cuie de lemn etc. Muzeul inaugurat in 13 mai 2003 expune documente privind istoria prelucrarii sarii, unelte si utilaje, cristale de sare, planse geologice; flora si fauna din zona. Spatiul este relativ mic, dar exploatat la maximum. Liviu Vintila, actualul muzeograf si fost inginer de foraj, contribuie substantial la atmosfera, prin explicatiile bine documentate si implicare in proiect. Aici ti se ilustreaza la propriu istoria exploatarii salinei. Program: Luni: inchis Marti-Vineri: 10:00 - 18:00
Muntele Piatra Verde se poate vedea si din centrul Slanicului, iar pentru a ajunge la aceasta cariera de piatra se trece prin Grosani si apoi pe drumul asfaltat ce leaga Slanicul de Valenii de Munte. Muntele Verde, sau Piatra Verde, s-a format prin consolidarea in timp a cenusei vulcanice, dispusa geologic in straturi cu suprafete perfect plane, tuf de origine vulcanica, care capata aceasta culoare intensa mai ales dupa ploi. Roca se folosea la fabricarea unui anumit tip de ciment si este foarte casanta. Muntele este unic in Europa dar din pacate roca se macina foarte repede, si daca nu se va interveni, el va disparea complet in cativa ani.
Muntele de sare a fost declarat rezervatie si monument al naturii. Acest munte miniatural modelat de apa ploilor in sare se extinde pe o suprafata de 2 hectare. Aici se afla si o serie de lacuri carsto-saline cu o adancime maxima de 32 m precum Lacul Porcilor, Baia Baciului si Grota Miresei. Potrivit legendei, in acest lac s-ar fi aruncat o mireasa nefericita, de unde si numele de Grota Miresei. Pe solurile sarate din aceasta zona se dezvolta o serie de specii vegetale halofile dintre care mai importante sunt sararica (Salicornia herbaceea), pelinul (Artemisia salina), steluta (Aster tripolium).
Manastirea este situata la 50 km N de Ploiesti pe soseaua Ploiesti-Brasov prin Valenii de Munte-Cheia, pe raza comunei Izvoarele, fiind construita in padure, langa paraul Crasna, la poalele muntilor Ursoaia. Aceasta retrasa asezare pustnicesca a luat fiinta la inceputul secolului XVIII, intemeiata probabil de cativa sihastri de la Valeni. Prima atestare documentara, un act de donatie in care se arata ca aici era un schit de calugari avand o biserica de lemn, dateaza din anul 1745. Biserica de lemn cu hramul "Sfintii Imparati Constantin si Elena", asezata intr-o poiana singuratica, era inconjurata de cateva chilii pustnicesti. Biserica veche a schitului este in forma de cruce. Naosul este despartit de pronaos prin 4 coloane care sustin o arcada a boltei. Usa de la intrare in pronaos este din lemn sculptat. Catapeteasma lucrata la Viena, are o sculptura demna de admirat, acoperita cu foita de aur; sunt de admirat si cele doua icoane de Irineu Protcenco. Pridvorul inchis, mai jos decat restul constructiei, lasa impresia ca a fost adaugat mai tarziu. Nu este pictat ci varuit in alb. Are o singura turla mare pe naos. In exterior zidurile sunt simple, varuite in alb. Acoperisul este din sindrila, pardoseala din placi de piatra. Pictura a fost facuta in 1832-1834, de un necunoscut. Clopotnita, la 40 m de biserica, este construita din caramida si piatra, acoperita cu sindrila. Intre clopotnita si biserica este construit din piatra si caramida un frumos aghiasmatar cu un acoperis de tabla. In 1983 biserica a fost renovata, iar in 1991 s-a repictat de Ioan Chiriac prin grija Prea Fericitului Patriarh Teoctist. Dupa revolutia din 1989, prin stradania PC staret Galaction Stanga (actualul Episcop al Alexandriei si Teleormanului), ajutat de obste si credinciosi, s-a construit un monument al eroilor pictat de Ioan si Daniela Moldoveanu, o cladire cu etaj pentru oaspeti, iar alaturi de ea o alta cladire masiva din caramida si piatra, cu doua etaje, cu chilii pentru calugari. S-a ridicat o noua biserica din caramida si beton, acoperita cu tabla. Este o constructie dubla, care are si un paraclis. Din anul 2001 schitul s-a transformat in manastire.
Pictura interioara a acestei manastiri este realizata de Nicolae Grigorescu. Dupa cum reiese din pisania vechii biserici, ea a fost construita in timpul domnitorului Nicolae Mavrocordat intre anii 1721-1743 la initiativa Zamfirei Apostoli, vaduva bogatului comerciant Manoil Apostoli. Dupa moartea Zamfirei sarcina terminarii lucrarilor ii revine norei acesteia Smaranda, fiica agai Ion Balaceanu si nepoata voievodului Serban Cantacuzino, vaduva si ea la acea data. Un secol mai tarziu in 1855, Nifon, Intai Statatorul de atunci al bisericii Tarii Romanesti, inalta nu departe de vechiul locas, o noua biserica, a carei constructie si zugraveala vor dura trei ani sfintindu-se la 8 septembrie 1857. Cei care au pictat-o au fost doi adolescenti cu numele de Nicolae Grigorescu si Gheorghe,fratele sau. Pentru viitorul mare artist roman al penelului, Nicolae Grigorescu, aceasta va fi prima exersare in stilul picturii monumentale.
Pensiunea Slanic se gaseste la 800 de m de Salina si are ca principal atu curtea de 2500 de m2 in care, pe langa livada de pruni si meri copii vor gasi un leagan si un balansoar, iepuri si pisici cu care se pot juca sau pe care le pot alerga, dupa caz. Cele doua vile care alcatuiesc pensiunea Slanic, pun fiecare la dispozitia oaspetilor cate o bucatarie complet utilata si cate un living spatios iar daca va doriti mail-ul aproape va veti putea conecta la internet prin intermediul retelei wireless. In urmatoarele 3 luni ne propunem constructia unei parcari special amenajate (cu toate ca si in prezent masina dumneavoastra isi poate gasi un loc in curtea pensiunii) si a inca doua foisoare insotite de cate un loc amenajat pentru gratar (in prezent, in curtea noastra veti gasi un foisor si un gratar).
![]() | |
| Cazare Slanic Prahova |